In Busteni puteti vizita:
-Biserica Domneasca:
Zidita din piatra de cariera, biserica Domenasca este o copie redusa a Manastirii Horezu. Prin arhitectura deosebita, dotarile interioare precum si vechimea sa, intra in randul monumentelor remarcabile ale statiunii.
Este o biserica ortodoxa construita in anu 1889. Ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. In forma de cruce cu doua turle de forme diferite, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi.
Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena. Icoanele originale pastrate, sunt pictate de G. Tatarascu sau ucenicii sai.
Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - Agnes Exner.
Este o biserica ortodoxa construita in anu 1889. Ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. In forma de cruce cu doua turle de forme diferite, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi.
Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena. Icoanele originale pastrate, sunt pictate de G. Tatarascu sau ucenicii sai.
Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - Agnes Exner.
-Varful Caraiman:
Situat la o distanta de 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru prima data, prin anul 1900, dar din fata, si nu din profil, asa cum apare in imaginile “uzuale”.
A fost denumit astfel abia incepand din anul 1936. Imaginea de sfinx a aparut in momentul in care stanca, azi inalta de 8 m, cu o latime de 12 m, a fost privita dintr-un anumit unghi, avand drept reper o axa ce porneste de la el catre Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din preajma.
Stanca cu infatisare de om priveste spre cercul de precesie al echinoctiilor. Megalitul capata conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, cand apune soarele.
-Parcul National Bucegi:Masivul Bucegi ocupa un loc de frunte in lantul Carpatilor romanesti prin flora de rara bogatie si diversitate, care a atras inca de multa vreme numerosi cercetatori si iubitori ai naturii din tara si de peste hotare.
Lucrarile stiintifice elaborate de prestigiosi botanisti, la inceputul secolului trecut, au stat la baza primului act de constituire a unor rezervatii-monumente ale naturii.
Aceasta structura administrativa are o suprafata totala de 35.700 ha, din care rezervatiile integrale - 9.000 ha.
Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, in limitele sale, doua entitati structurale majore si anume: panza getica a Carpatilor Meridionali spre vest si zona flisului Carpatilor Orientali (panza de Ceahlau a Dacidelor si Externe) la est. Zona de contact a celor doua structuri este ascunsa sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii si superioare.
Muntii Bucegi sunt alcatuiti din doua ramuri principale, in forma de potcoava, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei. Cele doua culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al masivului si din care se desprind alte ramuri secundare.
Podul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a masivului, la sud de vf. Omu, ingloband platourile Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis.
Pe partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Podul Bucegilor se continua cu culmile rotunjite: Baba Mare, Cocora si Laptici.
In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa culmile: Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu si Lucacila.
Caracteristic pentru podul Bucegilor este prezenta stancilor izolate ca: Babele, Sfinx etc. rezultate ca urmare a proceselor eoliene, inghet-dezghet si siroire.
Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.
Muntii Bucegi au o mare diversitate floristica constituind o rezerva serioasa a genofondului romanesc, chiar si in privinta unor taxoni cu importanta mai deosebita. Speciile endemice reprezinta 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentate prin 60 de unitati taxonomice (specii sau subspecii).
Deosebit de bogata este si fauna de gasteropode ce se caracterizeaza prin prezenta a aproximativ 105 specii, dintre care citam: Dauderbardia transsylvanica, Monacha vicia, Agardhia bielzii, A. Bielzii var. Romanica, Cochlodina transsylvanica, Pseudoalinda montana, Uncinaria elata, Alopia livida, Alopia canescens, Alopia mixia, A. Straminicolis. Datorita marilor adaptari, speciile din aceasta clasa ocupa aproape toate mediile, caracter ce le incadreaza ca elemente cosmopolite.
Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fi impartita in: specii care cuibaresc in aceasta zona, specii de pasaj si specii care vin si cauta hrana in aceasta zona. Din cele 129 specii semnalate, 50 apartin categoriei celor care cuibaresc in aceasta zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Alauda arvensis, Corvus corax, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicus ochruros, Turdus merula, Phyloscopus collybita, Prunella collaris, P. Modularis, Lanius collurio.
-Cascada Urlatoarea:Cascada Urlatoarea reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra Poienii Tapului, unde paraul se arunca si cade de la o inaltime de circa 15 m.
In afara principalei caderi de apa mai exista si altele mai mici, dar destul de spectaculoase, desfasurate pe cateva zeci de metri mai sus pe cele doua paraie, Urlatoarea Mare si Urlatoarea Mica.
Numele ei este legat nu numai de zgomotul apelor de la cascada, ci si de vuietul apelor intermitente care pornesc navalnice dupa ploile repezi.
-Babele:Babele atrag turistii datorita formelor unice pe care le prezinta. Foarte interesant e ca pe acest platou al muntilor Bucegi, natura a modelat aproape toate stancile din imprejurimi.
“Babele” au aspectul unor ciupercute gigantice. Pastrand legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite "Altarele ciclopice din Caraiman" fiind inchinate Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii.
Despre aparitia lor s-au format legende si teorii. Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului.
Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate.
Pana acum, nicio dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci sedezvolta in continuare.
Varful caraiman are o altitudine de 2.025 m si este vizibil de pe creasta Pietrei Mari si de pe Valea Prahovei. Este foarte usor de recunoscut datorita Crucii, care este asezata pe unul dintre versantii sai.
In apropriere de varful Caraiman se gaseste Cabana caraiman - poarta de acces catre platoul Bucegilor dinspre Jepii Mici.
-Sfinxul:In apropriere de varful Caraiman se gaseste Cabana caraiman - poarta de acces catre platoul Bucegilor dinspre Jepii Mici.
Situat la o distanta de 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru prima data, prin anul 1900, dar din fata, si nu din profil, asa cum apare in imaginile “uzuale”. A fost denumit astfel abia incepand din anul 1936. Imaginea de sfinx a aparut in momentul in care stanca, azi inalta de 8 m, cu o latime de 12 m, a fost privita dintr-un anumit unghi, avand drept reper o axa ce porneste de la el catre Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din preajma.
Stanca cu infatisare de om priveste spre cercul de precesie al echinoctiilor. Megalitul capata conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, cand apune soarele.
-Parcul National Bucegi:Masivul Bucegi ocupa un loc de frunte in lantul Carpatilor romanesti prin flora de rara bogatie si diversitate, care a atras inca de multa vreme numerosi cercetatori si iubitori ai naturii din tara si de peste hotare.Lucrarile stiintifice elaborate de prestigiosi botanisti, la inceputul secolului trecut, au stat la baza primului act de constituire a unor rezervatii-monumente ale naturii.
Aceasta structura administrativa are o suprafata totala de 35.700 ha, din care rezervatiile integrale - 9.000 ha.
Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, in limitele sale, doua entitati structurale majore si anume: panza getica a Carpatilor Meridionali spre vest si zona flisului Carpatilor Orientali (panza de Ceahlau a Dacidelor si Externe) la est. Zona de contact a celor doua structuri este ascunsa sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii si superioare.
Muntii Bucegi sunt alcatuiti din doua ramuri principale, in forma de potcoava, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei. Cele doua culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al masivului si din care se desprind alte ramuri secundare.
Podul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a masivului, la sud de vf. Omu, ingloband platourile Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis.
Pe partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Podul Bucegilor se continua cu culmile rotunjite: Baba Mare, Cocora si Laptici.
In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa culmile: Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu si Lucacila.
Caracteristic pentru podul Bucegilor este prezenta stancilor izolate ca: Babele, Sfinx etc. rezultate ca urmare a proceselor eoliene, inghet-dezghet si siroire.
Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.
Muntii Bucegi au o mare diversitate floristica constituind o rezerva serioasa a genofondului romanesc, chiar si in privinta unor taxoni cu importanta mai deosebita. Speciile endemice reprezinta 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentate prin 60 de unitati taxonomice (specii sau subspecii).
Deosebit de bogata este si fauna de gasteropode ce se caracterizeaza prin prezenta a aproximativ 105 specii, dintre care citam: Dauderbardia transsylvanica, Monacha vicia, Agardhia bielzii, A. Bielzii var. Romanica, Cochlodina transsylvanica, Pseudoalinda montana, Uncinaria elata, Alopia livida, Alopia canescens, Alopia mixia, A. Straminicolis. Datorita marilor adaptari, speciile din aceasta clasa ocupa aproape toate mediile, caracter ce le incadreaza ca elemente cosmopolite.
Dupa criteriul etologic avifauna masivului poate fi impartita in: specii care cuibaresc in aceasta zona, specii de pasaj si specii care vin si cauta hrana in aceasta zona. Din cele 129 specii semnalate, 50 apartin categoriei celor care cuibaresc in aceasta zona si pe care le putem considera specifice Bucegilor: Alauda arvensis, Corvus corax, Troglodytes troglodytes, Saxicola rubetra, Oenanthe oenanthe, Phoenicus ochruros, Turdus merula, Phyloscopus collybita, Prunella collaris, P. Modularis, Lanius collurio.
-Monumentul Eroilor:Crucea eroilor de pe muntele Caraiman a fost ridicata intre 1926 si 1928, fiind inchinata eroilor cazuti in primul razboi mondial. Crucea are 33 m inaltime si noaptea este luminata.
-Muzeul memorial Cezar Petrescu:Cezar Petrescu s-a stabilit in 1937 in orasul Busteni si unde a creat cea mai mare parte a operei sale. Muzeul memorial a luat fiinta la 17 decembrie 1967 si este sectie a Muzeului Judetean de Istorie Prahova.
In interior sunt pastrate in starea lor originala mobilierul vechi, ceramica, statui si tablouri precum si o vasta biblioteca cuprinzand peste 10000 de volume.
In interior sunt pastrate in starea lor originala mobilierul vechi, ceramica, statui si tablouri precum si o vasta biblioteca cuprinzand peste 10000 de volume.
-Varful Omu:Cel de-al saselea varf muntos din Romania, Varful Omu din muntii Bucegi are o altitudine de 2.505 m sau 2.514 m in varful acestuia.
Vizibilitatea sa este de pe creasta Pietrei Craiului, dar si de pe Valea Prahovei.
Pe Varful Omu se afla o cabana si o statie meteorologica. Acest loc este considerat a fi unul dintre cele mai inalte din tara, precum si cel mai populat permanent.
Vizibilitatea sa este de pe creasta Pietrei Craiului, dar si de pe Valea Prahovei.
Pe Varful Omu se afla o cabana si o statie meteorologica. Acest loc este considerat a fi unul dintre cele mai inalte din tara, precum si cel mai populat permanent.
-Cascada Urlatoarea:Cascada Urlatoarea reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra Poienii Tapului, unde paraul se arunca si cade de la o inaltime de circa 15 m. In afara principalei caderi de apa mai exista si altele mai mici, dar destul de spectaculoase, desfasurate pe cateva zeci de metri mai sus pe cele doua paraie, Urlatoarea Mare si Urlatoarea Mica.
Numele ei este legat nu numai de zgomotul apelor de la cascada, ci si de vuietul apelor intermitente care pornesc navalnice dupa ploile repezi.
-Babele:Babele atrag turistii datorita formelor unice pe care le prezinta. Foarte interesant e ca pe acest platou al muntilor Bucegi, natura a modelat aproape toate stancile din imprejurimi. “Babele” au aspectul unor ciupercute gigantice. Pastrand legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite "Altarele ciclopice din Caraiman" fiind inchinate Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii.
Despre aparitia lor s-au format legende si teorii. Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului.
Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate.
Pana acum, nicio dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci sedezvolta in continuare.
Sursa:www.turistik.ro
Super...sunt foarte multe de vizitat!
RăspundețiȘtergereDa...Si partii
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere