In Sibiu puteti vizita:
-Turnul Scarilor:Una dintre cele mai vechi cladiri din Sibiu, secolul XIII, este singurul dintre cele 3 porti de acces in prima incinta de fortificatii care s-a pastrat.
Forma actuala dateaza din 1542. Turnul se prezinta sub forma unei constructii masive din caramida, cu un singur etaj, avand la primul nivel o trecere boltita prin care se ajunge la scarile care fac legatura dintre ``Orasul de sus`` si cel ``de jos`` in directia strazii Turnului, iar in lateral o trecere arcuita spre Coltul Ispasirii (Busswinkel) de sub zidul curb ce delimiteaza gradina casei parohiale.
-Parcul Astra:
Situat in inima orasului, parcul este delimitat de strazile Mitropoliei, George Baritiu, Ioan Lupas si Piata Unirii. Ideea infiintarii unui parc in urma demolarii zidurilor cetatii de pe aceasta parte dateaza din 1869 si se materializeaza in 1879, odata cu intemeierea Societatii pentru infrumusetarea orasului, parcul fiind prima realizare de seama a acesteia.Parcul gazduieste 8 busturi ale celor mai importante personalitati romanesti grupate in jurul asociatiei cu acelasi nume: Gheorghe Baritiu, Badea Cartan, Timotei Cipariu, Octavian Goga, Gheorghe Lazar, Andrei Muresianu, Andrei Saguna si Ioan Slavici.
Bustul lui Baritiu, cea mai impunatoare realizare, situat exact in fata intrarii in edificiu, a fost realizat de Oskar Späthe in 1912 si adus in parc in 1924.
Bustul lui Goga a fost realizat de Ada Geo Medrea, sotia sculptorului Corneliu Medrea.
Prin amenajarile din 1926 parcul primeste fizionomia pe care o cunoastem astazi.
In partea stanga a parcului se afla Policlinica de copii, o cladire decorata cu motive preluate din reperoriul barocului. Urmatoarea cladire este Palatul Asociatiunii, inaugurat in 1905 si adapostea sala de conferinte, biblioteca, prima sala de teatru romanesc si muzeul de etnografie si pictura romaneasca.
In prezent ea gazduieste Biblioteca Astra, cea mai importanta biblioteca a orasului. Intrarea in cladire se face pe poarta strajuita de doi atlanti. Fosta sala de teatru este actuala sala de lectura si impresioneaza prin atmosfera victoriana si decoratiile interioare bogate.
Langa palat este fosta Scoala normala de fete, azi Scoala ajutatoare de hipoacuzici, 1886.
Latura de est a parcului include o serie de cladiri din sec. XIX.
-Podul Minciunilor:Podul Minciunilor, numit si Podul Mincinosilor, aflat in Piata Mica din Sibiu este o atractie faimoasa a acestui oras, fiind primul pod din fier turnat construit in Romania. De fapt, ceea ce atrage si intriga la Podul Minciunilor este denumirea ce a dat nastere la numeroase legende. In general, se spune ca in momentul in care o persoana care sta pe pod va spune o minciuna, podul se va prabusi.
Se mai spune ca elevii Academiei Militare obisnuiau sa-si dea intalnire pe acest pod, insa nu se mai "prezentau" si fetele ramaneau pacalite. Tot din sfera legendelor, se spune ca negutatorii care isi inselau clientii erau aruncati de pe acest pod.
Podul Minciunilor din Sibiu a fost construit pentru prima data din lemn, in anul 1771, urmand sa fie reconstruit in 1859, de data aceasta din fier, datorita lui Frederichs Hutte - numele constructorului si anul in care a fost realizat podul sunt inscriptionate pe partea de nord a Podului Minciunilor. Acest pod a fost mai neobisnuit pentru acea vreme, neavand piloni de sustinere. Din acest motiv era numit "podul culcat" - traducerea in limba saseasca a cuvantului culcat este omonima cu "minciuna", iar aceasta intamplare poate fi o sursa a denumirii Podul Minciunilor.
-Piata Mica:
Piata este impartita in doua parti distincte de strada Ocnei care coboara pe sub Podul Minciunilor spre orasul de jos.
Latura nordica a pietei urmareste conturul celei de-a doua centuri de fortificatii, prezentandu-se sub forma circulara.
Cladirile din partea stanga strazii Ocnei, au o forma concava si urmaresc conturul primei centuri de fortificatii, ele despartind Piata Mica de Piata Huet.
Cladirile din Piata Mica (cu o singura exceptie) nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pietei Mari sau strazii Balcescu. Caracteristica caselor din Piata Mica este loggia de la parter, boltita si semideschisa spre piata, cu arcade semicirculare sutinute de portanti. Aceste cladiri adaposteau ateliere mestesugaresti si in aceste spatii erau etalate marfurile.
Constructiile sunt inalte si prezinta acele lucarne lenticulare cunoascute sub denumirea de "ochii sibiului". Cladirile dateaza din sec. XIV - XVI cu modificari ulterioare.
O alta caracteristica a pietei o constituie prezenta unui numar mare de felinare prinse de cladiri, confectionate din fier forjat cu un decor vegetal (sec XIX).
Latura nordica a pietei urmareste conturul celei de-a doua centuri de fortificatii, prezentandu-se sub forma circulara.
Cladirile din partea stanga strazii Ocnei, au o forma concava si urmaresc conturul primei centuri de fortificatii, ele despartind Piata Mica de Piata Huet.
Cladirile din Piata Mica (cu o singura exceptie) nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pietei Mari sau strazii Balcescu. Caracteristica caselor din Piata Mica este loggia de la parter, boltita si semideschisa spre piata, cu arcade semicirculare sutinute de portanti. Aceste cladiri adaposteau ateliere mestesugaresti si in aceste spatii erau etalate marfurile.
Constructiile sunt inalte si prezinta acele lucarne lenticulare cunoascute sub denumirea de "ochii sibiului". Cladirile dateaza din sec. XIV - XVI cu modificari ulterioare.
O alta caracteristica a pietei o constituie prezenta unui numar mare de felinare prinse de cladiri, confectionate din fier forjat cu un decor vegetal (sec XIX).
-Piata mica:
Piata este impartita in doua parti distincte de strada Ocnei care coboara pe sub Podul Minciunilor spre orasul de jos.
Latura nordica a pietei urmareste conturul celei de-a doua centuri de fortificatii, prezentandu-se sub forma circulara.
Cladirile din partea stanga strazii Ocnei, au o forma concava si urmaresc conturul primei centuri de fortificatii, ele despartind Piata Mica de Piata Huet.
Cladirile din Piata Mica (cu o singura exceptie) nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pietei Mari sau strazii Balcescu. Caracteristica caselor din Piata Mica este loggia de la parter, boltita si semideschisa spre piata, cu arcade semicirculare sutinute de portanti. Aceste cladiri adaposteau ateliere mestesugaresti si in aceste spatii erau etalate marfurile.
Constructiile sunt inalte si prezinta acele lucarne lenticulare cunoascute sub denumirea de "ochii sibiului". Cladirile dateaza din sec. XIV - XVI cu modificari ulterioare.
O alta caracteristica a pietei o constituie prezenta unui numar mare de felinare prinse de cladiri, confectionate din fier forjat cu un decor vegetal (sec XIX).
Piata este impartita in doua parti distincte de strada Ocnei care coboara pe sub Podul Minciunilor spre orasul de jos.Latura nordica a pietei urmareste conturul celei de-a doua centuri de fortificatii, prezentandu-se sub forma circulara.
Cladirile din partea stanga strazii Ocnei, au o forma concava si urmaresc conturul primei centuri de fortificatii, ele despartind Piata Mica de Piata Huet.
Cladirile din Piata Mica (cu o singura exceptie) nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pietei Mari sau strazii Balcescu. Caracteristica caselor din Piata Mica este loggia de la parter, boltita si semideschisa spre piata, cu arcade semicirculare sutinute de portanti. Aceste cladiri adaposteau ateliere mestesugaresti si in aceste spatii erau etalate marfurile.
Constructiile sunt inalte si prezinta acele lucarne lenticulare cunoascute sub denumirea de "ochii sibiului". Cladirile dateaza din sec. XIV - XVI cu modificari ulterioare.
O alta caracteristica a pietei o constituie prezenta unui numar mare de felinare prinse de cladiri, confectionate din fier forjat cu un decor vegetal (sec XIX).
-Palatul Brukenthal:
Sursa:www.turistik.ro
Palatul Brukenthal (1777-1785) a fost construit de baronul Samuel Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, in stilul barocului austriac. Poseda o fatada impunatoare cu parter si doua etaje, acoperis inalt cu trei registre orizontale si decoratie discreta, interioare (saloane oficiale si locuinte) fastuoase, plafoane bogat ornamentate cu o diversitate de motive in stucatura.
Cele doua curti interioare (festiva si a anexelor) sunt separate printr-un portal stil Renastere flancat de atlanti daltuiti in piatra, actualmente - Muzeul de Arta si Biblioteca Brukenthal.
Cele doua curti interioare (festiva si a anexelor) sunt separate printr-un portal stil Renastere flancat de atlanti daltuiti in piatra, actualmente - Muzeul de Arta si Biblioteca Brukenthal.
-Muzeul de Locomotive cu aburi:
Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat in 1994 si prezinta 35 de locomotive cu aburi, 2 macarale cu aburi si 2 pluguri cu aburi fabricate intre anii 1885-1958 la uzinele:
-Domeniilor Resita
-Henschel
-Uzinele 23 August Bucuresti
-Schwartzkopff Berlin
-Viena Neustadt
-Florisdorf Viena
-MAV Budapesta
-Orestein Koppel Berlin
-Soc. Franco Belgiana Croyere
-Borsig Berlin
-Hannoversche Linden
-Balwin din SUA
-Skoda Plzen
-Machinenbauanstalt F. Schichau
-Uzinele Malaxa Bucuresti
-Chrzanow Polonia
-Krupp Germania
-Ardelt Eberswald
-VGBH S. Siclim Suedia
7 dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii.
Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat in 1994 si prezinta 35 de locomotive cu aburi, 2 macarale cu aburi si 2 pluguri cu aburi fabricate intre anii 1885-1958 la uzinele:-Domeniilor Resita
-Henschel
-Uzinele 23 August Bucuresti
-Schwartzkopff Berlin
-Viena Neustadt
-Florisdorf Viena
-MAV Budapesta
-Orestein Koppel Berlin
-Soc. Franco Belgiana Croyere
-Borsig Berlin
-Hannoversche Linden
-Balwin din SUA
-Skoda Plzen
-Machinenbauanstalt F. Schichau
-Uzinele Malaxa Bucuresti
-Chrzanow Polonia
-Krupp Germania
-Ardelt Eberswald
-VGBH S. Siclim Suedia
7 dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii.
-Parcul sub Arini:
Este unul dintre cele mai vechi parcuri din Romania, fiind infiintat in anul 1856. Inginerul Seifried a fost insarcinat cu elaborarea proiectului si conducerea lucrarilor. In 1857-1858 sunt trase cele doua alei principale de-a lungul fostului canal al Scolii de Inot (deschisa in 1829), si al paraului Sevis. Concomitent au inceput actiunile de plantare cu diverse sepcii de arbori. In 1859 este construit digul iar un an mai tarziu podul peste paraul Trinbach. In 1865 s-a deschis restaurantul Sub Arini (Bolta Rece).
Din 1881 parcul s-a aflat in grija Societatii pentru infrumusetare a orasului care a continuat actiunea de plantare de copaci. In 1883 este construita sera iar prima fantana arteziana s-a realizat in 1894.
In 1898 a fost construit Pavilionul de muzica folosit pentru fanfara militara care dadea spectacole aici in fiecare duminica, iar in 1904 s-a introdus iluminatul electric. In 1927 pe latura sudica a parcului s-a dat in folosinta stadionul municipal cunoscut la inceput sub numele de Stadionul de educatie fizica.
In 1938 s-a dezvelit monumentul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Radu Moga.
Dupa patru decenii, se trece la asfaltarea principalelor alei, in locul vechiului Pavilion de muzica este construita o estrada noua si este reamenajata fantana arteziana. In aceiasi perioada s-au amenajat si terenurile de joaca pentru copii.
Supus unor transformari majore in perioada 1977-1981, stadionul a fost dotat cu tribune de beton pentru 12000 spectatori. In 1982 vechea tribuna acoperita a fost demolata capacitatea ajungand la peste 24000 locuri. Sub vechea tribuna functioneaza o sala de atletism. Stadionul dispune si de o tabela electronica.
In prezent parcul are 22 de hectare pe care cresc peste 68 specii lemnoase, dintre care 30 exotice si 38 autohtone. unii sunt originali din Japonia, China, Himalaia, Asia Mica, America de Nord, america Centrala, Algeria sau din zona Alpilor. Dintre acestea amintim Stejarul rosu american, Mahonul, Bradul argintiu, Plopul alb de Himalaia, Pinul negru austriac, brad de Caucaz, Eronimus Radicans – Japonia, ienupar de Virginia, tsuga Douglas verde, etc.
Cei mai batrani arbori (exemplare de arini, plop negru, tei, stejari) au peste 150 de ani. De o deosebita valoare stiintifica si decorativa sunt speciile exotice, atat cele din Extremul Orient (ginkgo, arborele vietii, magnolia), cat si cele din America de Nord (molid intepator, pin strob, tuie, chiparos de California, stejar rosu si stejar de balta, nuc negru, arbore de lalea, roscov de Canada, artar american si artar de zahar, gladice, catalpa).
In acest decor isi gasesc adapostul aprox. 95 specii de pasari.
La marginea parcului a fost deschis in ultimii ani un strand, iar langa acesta au fost deschise doua terenuri de tenis.
Este unul dintre cele mai vechi parcuri din Romania, fiind infiintat in anul 1856. Inginerul Seifried a fost insarcinat cu elaborarea proiectului si conducerea lucrarilor. In 1857-1858 sunt trase cele doua alei principale de-a lungul fostului canal al Scolii de Inot (deschisa in 1829), si al paraului Sevis. Concomitent au inceput actiunile de plantare cu diverse sepcii de arbori. In 1859 este construit digul iar un an mai tarziu podul peste paraul Trinbach. In 1865 s-a deschis restaurantul Sub Arini (Bolta Rece).Din 1881 parcul s-a aflat in grija Societatii pentru infrumusetare a orasului care a continuat actiunea de plantare de copaci. In 1883 este construita sera iar prima fantana arteziana s-a realizat in 1894.
In 1898 a fost construit Pavilionul de muzica folosit pentru fanfara militara care dadea spectacole aici in fiecare duminica, iar in 1904 s-a introdus iluminatul electric. In 1927 pe latura sudica a parcului s-a dat in folosinta stadionul municipal cunoscut la inceput sub numele de Stadionul de educatie fizica.
In 1938 s-a dezvelit monumentul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Radu Moga.
Dupa patru decenii, se trece la asfaltarea principalelor alei, in locul vechiului Pavilion de muzica este construita o estrada noua si este reamenajata fantana arteziana. In aceiasi perioada s-au amenajat si terenurile de joaca pentru copii.
Supus unor transformari majore in perioada 1977-1981, stadionul a fost dotat cu tribune de beton pentru 12000 spectatori. In 1982 vechea tribuna acoperita a fost demolata capacitatea ajungand la peste 24000 locuri. Sub vechea tribuna functioneaza o sala de atletism. Stadionul dispune si de o tabela electronica.
In prezent parcul are 22 de hectare pe care cresc peste 68 specii lemnoase, dintre care 30 exotice si 38 autohtone. unii sunt originali din Japonia, China, Himalaia, Asia Mica, America de Nord, america Centrala, Algeria sau din zona Alpilor. Dintre acestea amintim Stejarul rosu american, Mahonul, Bradul argintiu, Plopul alb de Himalaia, Pinul negru austriac, brad de Caucaz, Eronimus Radicans – Japonia, ienupar de Virginia, tsuga Douglas verde, etc.
Cei mai batrani arbori (exemplare de arini, plop negru, tei, stejari) au peste 150 de ani. De o deosebita valoare stiintifica si decorativa sunt speciile exotice, atat cele din Extremul Orient (ginkgo, arborele vietii, magnolia), cat si cele din America de Nord (molid intepator, pin strob, tuie, chiparos de California, stejar rosu si stejar de balta, nuc negru, arbore de lalea, roscov de Canada, artar american si artar de zahar, gladice, catalpa).
In acest decor isi gasesc adapostul aprox. 95 specii de pasari.
La marginea parcului a fost deschis in ultimii ani un strand, iar langa acesta au fost deschise doua terenuri de tenis.
-Gradina Zoologica:
In 1929 si-a deschis pentru prima data portile in padurea Dumbrava Gradina Zoologica (prima din Romania) de catre Intreprinderea de electricitate la initiativa inginerului Szekely caruia i-a venit ideea dupa ce a gasit niste vulpi pe cand lucra la repararea barajului de la Sadu.
Dupa infiintare, Gradinii Zoologice i-au fost donate mai multe animale si pasari - o pisica salbatica, o lupoaica donata de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat de Asociatia "Soimii", un vultur, un cerb carpatin donat de vanatorii din Talmacel, mistreti, etc.
Gradina Zoologica Sibiu are o suprafata de 4,8 ha, alte 10,3 ha fiind atribuite din Padurea Dumbrava.
In 2006 a fost construit un amplasament pentru jaguar de 800 mp si s-a reabilitat barajul lacului de agrement.
Lacul numarul 2 din incinta Gradinii a fost reamenajat in 2007 si decolmatat in primavara lui 2008, iar in mijlocul sau a fost amenajata o insula de 350 de mp.
Printre lucrarile demarate in anul 2007 de municipalitate se numara si cea de extindere a spatiului pentru lupii albi cu o suprafata de 1.000 de metri patrati. Aceasta lucrare a fost finalizata recent, in cursul lunii martie 2008, iar lupii albi au fost mutati deja in noul amplasament.
Tot in anul 2007 au fost extinse si spatiile destinate ursilor si jaguarilor. Va continua sa se extinda spatiile leilor, tigrilor, mistretilor dar si a ierbivoarelor.
Gradina adaposteste 135 de animale si pasari din 35 de specii: maimute, ursi, lupi albi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguar, pume, mistreti, lame, cerbi carpatini, cerbi lopatari, caprioare, bivoli albi, ponei, piton reticulat, crocodil, fazani, papagali, pauni, porumbei.
In 1929 si-a deschis pentru prima data portile in padurea Dumbrava Gradina Zoologica (prima din Romania) de catre Intreprinderea de electricitate la initiativa inginerului Szekely caruia i-a venit ideea dupa ce a gasit niste vulpi pe cand lucra la repararea barajului de la Sadu.Dupa infiintare, Gradinii Zoologice i-au fost donate mai multe animale si pasari - o pisica salbatica, o lupoaica donata de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat de Asociatia "Soimii", un vultur, un cerb carpatin donat de vanatorii din Talmacel, mistreti, etc.
Gradina Zoologica Sibiu are o suprafata de 4,8 ha, alte 10,3 ha fiind atribuite din Padurea Dumbrava.
In 2006 a fost construit un amplasament pentru jaguar de 800 mp si s-a reabilitat barajul lacului de agrement.
Lacul numarul 2 din incinta Gradinii a fost reamenajat in 2007 si decolmatat in primavara lui 2008, iar in mijlocul sau a fost amenajata o insula de 350 de mp.
Printre lucrarile demarate in anul 2007 de municipalitate se numara si cea de extindere a spatiului pentru lupii albi cu o suprafata de 1.000 de metri patrati. Aceasta lucrare a fost finalizata recent, in cursul lunii martie 2008, iar lupii albi au fost mutati deja in noul amplasament.
Tot in anul 2007 au fost extinse si spatiile destinate ursilor si jaguarilor. Va continua sa se extinda spatiile leilor, tigrilor, mistretilor dar si a ierbivoarelor.
Gradina adaposteste 135 de animale si pasari din 35 de specii: maimute, ursi, lupi albi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguar, pume, mistreti, lame, cerbi carpatini, cerbi lopatari, caprioare, bivoli albi, ponei, piton reticulat, crocodil, fazani, papagali, pauni, porumbei.
-Turnul Sfatului:Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale orasului Sibiu. Are acest nume deoarece apara poarta de intrare in cea de a doua incinta, situata in imediata apropiere a cladirii ce adapostea primaria Sibiului, atestata cam pe la 1324. Probabil ca data turnului corespunde edificarii celei de a II-a incinte fortificate, adica perioadei cuprinse intre 1224 si 1241.
In forma initiala nedapasind mai mult de patru niveluri. Lucrari ample de reconstructie s-au efectuat in anii 1586 - 1588, dupa ce in 17 februarie 1585 s-au prabusit etajele superioare, surprinzand-ul printre daramaturi pe pictorul Johann David in timp ce zugravea bolta. In forma sa actuala, care dateaza din 1824, turnul se ridica pe inaltimea a sapte etaje retrase succesiv, având fatadele marcate prin deschideri inguste de forma unor metereze.
La parter are o ampla trecere boltita. Al doilea tunel este practic pe sub casa din Piata Mare nr. 2 si a fost deschis in 1930. Accesul in interior este posibil printr-o usa de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. La penultimul etaj se poate observa mecanismul ceasului, iar ultimul etaj prezinta un punct de observatie peste orasul vechi.
In forma initiala nedapasind mai mult de patru niveluri. Lucrari ample de reconstructie s-au efectuat in anii 1586 - 1588, dupa ce in 17 februarie 1585 s-au prabusit etajele superioare, surprinzand-ul printre daramaturi pe pictorul Johann David in timp ce zugravea bolta. In forma sa actuala, care dateaza din 1824, turnul se ridica pe inaltimea a sapte etaje retrase succesiv, având fatadele marcate prin deschideri inguste de forma unor metereze.
La parter are o ampla trecere boltita. Al doilea tunel este practic pe sub casa din Piata Mare nr. 2 si a fost deschis in 1930. Accesul in interior este posibil printr-o usa de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. La penultimul etaj se poate observa mecanismul ceasului, iar ultimul etaj prezinta un punct de observatie peste orasul vechi.
-Casa Artelor:
Amplasat pe drumul european E68/81, DN 14, Casa Artelor se diferentiaza de celelalte cladiri prin design-ul sau. Edificiul a fost construit in secolul al XV-lea si are 8 arcade.
La inceput a adapostit foarte multe macelarii a si fost denumita Casa Macelarilor. Mai tarziu etajul a apartinut postavarilor iar in sec. XVIII a fost depozit de cereale si pentru scurt timp sala de spectacole.
Cu ocazia lucrarilor de restaurare din anul 1787 a fost amplasata pe fatada cladirii stema orasului. In prezent adaposteste Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA.
La inceput a adapostit foarte multe macelarii a si fost denumita Casa Macelarilor. Mai tarziu etajul a apartinut postavarilor iar in sec. XVIII a fost depozit de cereale si pentru scurt timp sala de spectacole.
Cu ocazia lucrarilor de restaurare din anul 1787 a fost amplasata pe fatada cladirii stema orasului. In prezent adaposteste Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA.
Sursa:www.turistik.ro
Super...!
RăspundețiȘtergere